Israelul avertizează Iranul și Siria, ca să justifice bombardamentul de ieri. Analiștii nu cred că Iranul a inițiat confruntările

„Ieri, am transmis un mesaj clar regimului Bashar al-Assad: acțiunile noastre vizează forțele iraniene din Siria. Dacă sirienii vor acționa împotriva noastră, vom lua măsuri împotriva lor. Iranul a depășit o linie roșie, iar noi am rispostat proporțional. Armata israeliană a efectuat bombardamente intense împotriva pozițiilor iraniene din Siria. Datorită disponibilității defensive și ofensive a trupelor noastre, acțiunea iraniană a eșuat”, a declarat joi Benjamin Netanyahu, citat de cotidianul The Jerusalem Post.

Guvernul israelian susține că bombardamentele în Siria au fost efectuate după ce efectivele iraniene de pe teritoriul sirian au lansat 20 de rachete spre o zonă aflată sub control israelian din regiunea Înălțimile Golan.

Armata siriană susține că doar trei persoane au fost ucise, iar alte două au fost rănite în urma bombardamentelor israeliene efectuate în Siria. Însă organizația de opoziție Observator Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO) a anunțat un bilanț de 23 de morți.

Potrivit agenției de presă siriene SANA, ostilitățile au început din cauza bombardamentelor israeliene, cele mai intense după anul 1974. Administrația de la Teheran nu a făcut niciun comentariu pe această temă. Un oficial din cadrul Comisiei iraniene pentru Siguranță Națională a declarat pentru postul libanez Al-Manar TV că „Iranul nu are nicio legătură cu atacurile cu rachete care au lovit teritoriul inamicului”.

„Există două întrebări principale: de ce un atac atât de limitat și de ce imediat după decizia președintelui SUA, Donald Trump, de retragere din Acordul nuclear, în timp ce Teheranul încearcă obținerea sprijinului europenilor pentru acest tratat”, a declarat experta Holly Dagres pentru cotidianul britanic The Independent. „Deocamdată, Iranul nu a făcut niciun comentariu despre acest subiect. Această întârziere ar putea însemna două lucruri. Că autoritățile iraniene au fost luate prin surprindere și că acesta a fost un atac lansat la inițiativa Forței Quds a Gardienilor Revoluției, fără aprobare. Ori că Iranul urmează să aplice amenințarea cu ripostă”, explică ea.

Mahan Abedin, un alt analist, împărtășește scepticismul lui Holly Dagres. „Atacurile cu rachete au fost prea slabe ca intensitate pentru a fi considerate o ripostă iraniană la numeroasele atacuri israeliene asupra pozițiilor militare iraniene. Cred că riposta iraniană va fi mult mai dură”, a spus el.

Ministerul sirian de Externe a explicat incidentul marchează începerea unei „noi etape” în conflictul cu Israelul, dar deocamdată Iranul nu a ripostat.

Abordările dure ale Statelor Unite și Israelului față de „provocările” iraniene sugerează că cele două țări „colaborează în culise pentru escaladarea confruntărilor militare”, crede specialistul Roham Alvandi, profesor la institutul universitar Școala Londoneză pentru Economie (London School of Economics). Donald Trump și Benjamin Netanyahu speră să „provoace o ripostă a liderilor iranieni care să conducă la izolarea și la slăbirea Iranului. Dar este improbabil că această abordare va da rezultate, în contextul în care politicile regionale iraniene se axează pe relații strategice de termen lung, construite în decenii, nu pe victorii scurte, dar devastatoare”, subliniază expertul.